Scurta monografie a istoriei zonei

  Comuna Vadastrita se afla asezata in partea de sud a judetului Olt, in cadrul terasei a doua a Dunarii. Situata la 19 km vest de orasul Corabia si la 38 km sud-vest de orasul Caracal, comuna Vadastrita se afla la 80 km distanta de orasul de referinta al judetului, Slatina.
  Comuna Vadastrita cuprinde un singur sat-Vadastrita. Pe teritoriul comunei, cercetarile arheologice au dat la iveala ceramica si alte obiecte apartinand triburilor purtatoare ale culturii Vadastra, care s-au extins se pare si asupra localitatii Vadastrita.
  Vadastrita a figurat ca asezare rurala inca din timpul ocupatiei romane. Sondajele facute de V. Christescu au scos la iveala tigle, cuie de fier si o sageata, toate de provenienta romana.
  La sud de sat se afla o necropola cu tumuli din care s-a scos in 1937 un sarcofag din piatra, iar un altul de dimensiuni mai mici a fost scos mai demult. Acest lucru este demonstrat si de urmele arheologice care se mai gasesc in partea de rasarit a satului, la aproximativ un km, unde se pare ca a fost vatra initiala a satului. Data cand satul s-a mutat in vatra de astazi nu o cunoastem. Satul vechi se zice ca purta numele de Vadul Strut sau vadul Strutului, denumire care a evouluat pana la cea actuala.
  Satul Vadastrita este pomenit in continuare in documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare intareste in anul 1501 manastirii Cozia mai multe sate, printre care si Vadastrita cu baltile de la Dunare, pentru ca & quot; sa le fie de ocina si de ohaba sfintei manastiri si dumnezeiestilor calugari de hrana, iar noua si parintilor nostri de vesnica pomenire & quot; .
  Satul Vadastrita si alte sase state au fost cumparate de calugari de la Gonea Taurul, pe care nu-l stim cine este, pentru suma de 650 aspri, aceasta in secolul al XVI-lea. Tot in secolul al XVI-lea ,satul Vadastrita este amintit ca un hotar cu satul Vadastra.
  Satul Vadastrita a luat fiinta in anul 1748 in urma legii lui Constantin Mavrocordat prin care s-a desfiintat serbia. Este sat infiintat din clacasii de pe mosia manastirii Cozia, care stapanea aceste pamanturi. Mosia comunei este destul de intinsa, cuprinzand 3907 ha. Ea a apartinut manastirii Cozia pana la secularizarea averilor manastirii de catre Alexandru Ioan Cuza in anul 1864.
  Odata trecuta pe seama statului,s-a facut prima impropietarire a taranilor pe categorii:toporasi,mijlocasi si palmasi.Prima categorie a primit cate 5 ha,a doua cate 3 ha si a treia cate 2 ha.
  Dupa improprietarirea din anul 1864,restul mosiei a ramas pe seama statului,fiind arendata de diferiti boieri la care taranii munceau in dijma.
  Dintre boierii care au arendat aceasta mosie, taranii isi amintesc pe fratii Tache si Tudorica Bancu si mai tarziu pe Stefan Popp (zis fane Popp). La primii doi boieri, invoiala era din trei-una, adica doua parti luau taranii, iar o parte o lua boierul. In plus taranii erau obligati sa faca zile de claca si sa secere la pogoane. La boierul Stefan Popp, invoiala era jumatate-jumatate, plus zilele de claca si pogoanele secerate. Dupa aceea mosia a fost luata in arenda de un comitat de tarani in frunta cu Ion M. Istrate, format din: Spiru lui Bou, Paunescu, care nu era din partea locului si Nica. Acest lucru s-a petrecut intre anii 1906-1909.

Vizitatori